09 mai 2018

Stingerea creantelor fiscale se poate face astfel:

  1. prin plată;
  2. prin compensare;
  3. prin restituire.

In situatia in care obligatiile fiscale ale contribuabililor nu sunt achitate de bunavoie si nu se opereaza stingerea acestora potrivit celor mentionate anterior, organele fiscale apeleaza la actiuni de executare silita a veniturilor si a bunurilor acestora.

In cazul in care debitorul nu isi plateste de bunavoie obligatiile fiscale datorate, organul fiscal competent, pentru stingerea acestora, procedeaza la actiuni de executare silita, cu exceptia cazului in care exista o cerere de restituire/rambursare in curs de solutionare, iar cuantumul sumei solicitate este egal cu sau mai mare decat creanta fiscala datorata de debitor.

Organul fiscal care administreaza creantele fiscale este abilitat sa duca la indeplinire masurile asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita.

Impozitele, taxele, contribuţiile sociale şi orice alte venituri ale bugetului general consolidat nu pot fi urmărite de niciun creditor pentru nicio categorie de creanţe în cadrul procedurii de executare silită.

Procedura de executare a creantelor fiscale se indeplineste de executorii fiscali

Executarea silita se face de organul de executare silita competent prin intermediul executorilor fiscali. Acestia trebuie sa detina o legitimatie de serviciu pe care trebuie sa o prezinte in exercitarea activitatii. Executorul fiscal este imputernicit in fata debitorului si a tertilor prin legitimatia de executor fiscal si delegatie emisa de organul de executare silita.

In scopul efectuarii executarii silite, executorii fiscali pot:

a) sa intre in orice incinta de afaceri a debitorului, persoana juridica, sau in alte incinte unde acesta isi pastreaza bunurile, in scopul identificarii bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum si sa analizeze evidenta contabila a debitorului in scopul identificarii tertilor care datoreaza sau detin in pastrare venituri ori bunuri ale debitorului;

b) sa intre in toate incaperile in care se gasesc bunuri sau valori ale debitorului, persoana fizica, precum si sa cerceteze toate locurile in care acesta isi pastreaza bunurile;

c) sa solicite si sa cerceteze orice document sau element material care poate constitui o proba in determinarea bunurilor proprietate a debitorului;

d) sa aplice sigilii asupra bunurilor, intocmind in acest sens proces-verbal;

e) sa constate contraventii si sa aplice sanctiuni potrivit legii.

Executorul fiscal poate intra in incaperile ce reprezinta domiciliul sau resedinta unei persoane fizice, cu consimtamantul acesteia, iar in caz de refuz, organul de executare silita cere autorizarea instantei judecatoresti competente potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila, republicat.

Accesul executorului fiscal in locuinta, in incinta de afaceri sau in orice alta incapere a debitorului, persoana fizica sau juridica, se poate efectua intre orele 6:00 – 20:00, in orice zi lucratoare. Executarea inceputa poate continua in aceeasi zi sau in zilele urmatoare. In cazuri temeinic justificate de pericolul instrainarii unor bunuri, accesul in incaperile debitorului poate avea loc si la alte ore decat cele mentionate, precum si in zilele nelucratoare, in baza autorizatiei instantei judecatoresti.

In absenta debitorului sau daca acesta refuza accesul in oricare dintre incaperi, executorul fiscal poate sa patrunda in acestea in prezenta unui reprezentant al politiei ori al jandarmeriei sau a altui agent al fortei publice si a doi martori majori.

Reguli privind executarea silita

1. Executarea silita se poate intinde asupra veniturilor si bunurilor proprietate a debitorului, urmaribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectueaza numai in masura necesara pentru realizarea creantelor fiscale si a cheltuielilor de executare.

2. Executarea silita a bunurilor proprietate a debitorului, urmaribile potrivit legii, se efectueaza, de regula, in limita a 150% din valoarea creantelor fiscale, inclusiv a cheltuielilor de executare, cu exceptia cazului in care din motive obiective in legatura cu situatia patrimoniala a debitorului acest nivel nu poate fi respectat.

3. Sunt supuse sechestrarii si valorificarii bunurile urmaribile proprietate a debitorului, prezentate de acesta si/sau identificate de catre organul de executare silita, in urmatoarea ordine:

a) bunurile mobile si imobile care nu sunt direct folosite in activitatea ce constituie principala sursa de venit;

b) bunuri care nu sunt nemijlocit predestinate pentru desfasurarea activitatii care constituie principala sursa de venit;

c) bunurile mobile si imobile ce se afla temporar in detinerea altor persoane in baza contractelor de arenda, de imprumut, de inchiriere, de concesiune, de leasing si altele;

d) ansamblu de bunuri care pot fi valorificate individual si/sau in ansamblu;

e) maşini-unelte, utilaje, materii prime si materiale si alte bunuri mobile, precum si bunuri imobile ce servesc activitatii care constituie principala sursa de venit;

f) produse finite.

4. Bunurile supuse unui regim special de circulatie pot fi urmarite numai cu respectarea conditiilor prevazute de lege.

5. Executarea silita a creantelor fiscale nu se perima.

6. Executarea silita se desfasoara pana la stingerea creantelor fiscale inscrise in titlul executoriu, inclusiv a creantelor fiscale accesorii, ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare.

7. In cazul in care prin titlul executoriu sunt prevazute, dupa caz, creante fiscale accesorii sau alte sume, fara sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele se calculeaza de catre organul de executare silita si se consemneaza intr-un proces-verbal care constituie titlu executoriu, care se comunica debitorului.

Somatia si titlul executoriu

Executarea silita a creantelor fiscale se efectueaza in temeiul unui titlu executoriu emis, potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala, de catre organul de executare silita competent.

In titlul executoriu emis de organul de executare silita se inscriu creantele fiscale, principale si accesorii, neachitate la scadenta, stabilite si individualizate in titluri de creanta fiscala intocmite si comunicate in conditiile legii, precum si creantele bugetare individualizate in alte inscrisuri care constituie titluri executorii.

Executarea silita a creantelor bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale se efectuează in baza hotararii judecatoresti sau a altui inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

Titlul de creanta devine titlu executoriu la data la care se implineste scadenta sau termenul de plata prevazut de lege.

Executarea silita incepe prin comunicarea somatiei. Daca in termen de 15 zile de la comunicarea somatiei nu se stinge debitul, se continua masurile de executare silita. Somatia este însotita de un exemplar al titlului executoriu emis de organul de executare silita.

Somatia cuprinde numarul dosarului de executare; suma pentru care se incepe executarea silita; termenul in care cel somat urmeaza sa plateasca suma prevazuta in titlul executoriu, precum si indicarea consecintelor nerespectarii acesteia.

Prevederi legale privind modalitatile de executare silita

  1. Executarea silita prin poprire
  2. Executarea silita a bunurilor mobile
  3. Executarea silita a bunurilor imobile

1. Executarea silita prin poprire

Sunt supuse executarii silite prin poprire orice sume urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati banesti in lei si in valuta, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, detinute si/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de catre terte persoane sau pe care acestia le vor datora si/sau detine in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.

In cazul sumelor urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati in valuta, bancile sunt autorizate sa efectueze convertirea in lei a sumelor in valuta, fara consimtamantul titularului de cont, la cursul de schimb afisat de acestea pentru ziua respectiva.

Important: Executarea silita prin poprirea conturilor bancare se face doar prin comunicarea unei adrese de infiintare a popririi, care are calitatea de act administrativ fiscal.

Din momentul indisponibilizarii, respectiv de la data si ora primirii adresei de infiintare a popririi asupra disponibilitatilor baneşti, bancile nu procedeaza la decontarea documentelor de plata primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor,  şi nu accepta alte plati din conturile acestora pana la achitarea integrala a obligatiilor fiscale inscrise in adresa de infiintare a popririi, cu exceptia:

a) sumelor necesare platii drepturilor salariale, inclusiv a impozitelor si contributiilor aferente acestora, retinute la sursa, daca, potrivit declaratiei pe propria raspundere a debitorului sau reprezentantului sau legal, rezulta ca debitorul nu detine alte disponibilitati banesti;

b) sumelor necesare platii accizelor de catre antrepozitarii autorizati. In acest caz, debitorul prezinta institutiei de credit odata cu dispozitia de plata si copia certificata, conform cu originalul, a autorizatiei de antrepozitar;

c) sumelor necesare plăţii accizelor, în numele antrepozitarilor autorizaţi, de către cumpărătorii de produse energetice;

d) sumelor necesare platii obligatiilor fiscale de care depinde mentinerea valabilitatii inlesnirii. In acest caz, debitorul va prezenta institutiei de credit odata cu dispozitia de plata si copia certificata, conform cu originalul, a documentului prin care s-a aprobat inlesnirea la plata.

Pe perioada popririi asiguratorii, bancile accepta plati din conturile debitorilor dispuse pentru stingerea sumelor prevazute anterior, precum si pentru stingerea obligatiilor fiscale aferente bugetelor administrate de organul fiscal care a înfiintat poprirea.

De retinut: Executarea silita se poate extinde și asupra tertului poprit (din evidenta contabila se extrag clientii cu obligatii de plata catre contribuabilul aflat in procedura de executare silita).

Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se infiinteaza de catre organul de executare silita, printr-o adresa care se comunica tertului poprit.

Poprirea se considera înfiintata din momentul primirii adresei de infiintare de catre tertul poprit. In acest sens, tertul poprit este obligat sa inregistreze atat ziua, cat si ora primirii adresei de infiintare a popririi.

Dupa infiintarea popririi, tertul poprit este obligat:

  • sa platească, de indată sau dupa data la care creanta devine exigibila, organului fiscal suma retinuta si cuvenita, in contul indicat de organul de executare silita;

In situatia in care, la data comunicarii adresei de infiintare a popririi, tertul poprit nu datoreaza vreo suma de bani debitorului urmarit sau nu va datora in viitor asemenea sume in temeiul unor raporturi juridice existente, instiinteaza despre acest fapt organul de executare silita in termen de 5 zile de la primirea adresei de infiintare a popririi.

2. Executarea silita a bunurilor mobile

Sunt supuse executarii silite orice bunuri mobile ale debitorului, cu exceptiile prevazute de lege.

Executarea silita a bunurilor mobile se face prin sechestrarea si valorificarea acestora, chiar daca acestea se afla la un tert. Sechestrul se instituie printr-un proces-verbal.

Executorul fiscal, la inceperea executarii silite, este obligat sa verifice daca bunurile se gasesc la locul aplicarii sechestrului si daca nu au fost substituite sau degradate, precum si sa sechestreze alte bunuri ale debitorului, in cazul in care cele gasite la verificare nu sunt suficiente pentru stingerea creantei.

Prin sechestrul infiintat asupra bunurilor mobile, creditorul fiscal dobandeste un drept de gaj care confera acestuia in raport cu alti creditori aceleasi drepturi ca si dreptul de gaj in sensul prevederilor dreptului comun.

De la data intocmirii procesului-verbal de sechestru, bunurile sechestrate sunt indisponibilizate. Cat timp dureaza executarea silita debitorul nu poate dispune de aceste bunuri decat cu aprobarea data, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea acestei interdictii atrage raspunderea, potrivit legii, a celui in culpa.

Actele de dispozitie care ar interveni ulterior indisponibilizarii sunt lovite de nulitate absoluta.

3. Executarea silita a bunurilor imobile

Sunt supuse executarii silite bunurile imobile proprietate a debitorului.

Sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile în constituie ipotecă legala.

Dreptul de ipoteca confera creditorului fiscal in raport cu alti creditori aceleasi drepturi ca si dreptul de ipoteca, in sensul prevederilor dreptului comun.

Pentru bunurile imobile sechestrate, organul de executare silita care a instituit sechestrul va solicita de indata biroului de cadastru si publicitate imobiliara intabularea ipotecii legale in cartea funciara, in termenele si conditiile prevazute de lege, anexand un exemplar al procesului-verbal de sechestru

Valorificarea bunurilor sechestrate

In cazul in care creanta fiscala nu este stinsa in termen de 15 zile de la data incheierii procesului-verbal de sechestru, se procedeaza, fara efectuarea altei formalitati, la valorificarea bunurilor sechestrate, cu exceptia situatiilor in care, potrivit legii, s-a dispus desfiintarea sechestrului sau suspendarea executarii silite.

Pentru a realiza executarea silita cu rezultate cat mai avantajoase, tinand seama atat de interesul legitim si imediat al creditorului, cat si de drepturile si obligatiile debitorului urmarit, organul de executare silita procedeaza la valorificarea bunurilor sechestrate in una dintre modalitatile prevazute de dispozitiile legale in vigoare si care, fata de datele concrete ale cauzei, se dovedesc a fi mai eficiente.

Organul de executare silita competent procedeaza la valorificarea bunurilor sechestrate prin:

a) intelegerea partilor;

b) vanzare in regim de consignatie a bunurilor mobile;

c) vanzare directa;

d) vanzare la licitatie, inclusiv prin mijloace electronice;

e) alte modalitati admise de lege, inclusiv valorificarea bunurilor prin case de licitatii, agentii imobiliare sau societati de brokeraj, dupa caz.

Post a comment

Your email address will not be published.