Avand in vedere proiectul propus de Guvernul Romaniei potrivit caruia „de la 1 septembrie 2017 vom introduce un mecanism imbunatatit de colectare TVA (split payment) pe modelul utilizat in Italia, care reduce cvasi-total evaziunile la TVA declarat si neplatit in prezent” am analizat urmatoarele aspecte legate de implementarea acestui sistem si va supunem atentiei comentariile noastre:

1. exista diferente semnificative intre taxa pe valoare adaugata de plata rezultata ca diferenta intre taxa pe valoare adaugata colectata si cea deductibila dintr-o luna calendaristica si inscrisa in decontul de TVA – formular 300 si incasarile si platile care ar urma sa fie operate in contul de TVA deschis separat, aferent achizitiilor si livrarilor de bunuri/ prestari de servicii.

Mai mult decat atat, exista posibilitatea ca intr-o luna (sau mai multe luni) sa se inregistreze in evidenta contabila si fiscala taxa pe valoare adaugata de recuperat  (in luna sau in sold), iar aceasta nu poate fi corelata cu incasarile si platile efective care ar urma sa fie operate in contul de TVA deschis separat.

O analiza sumara sau lipsa unui asemenea studiu ar putea genera un impact semnificativ negativ asupra fluxului de trezorerie al unei societati comerciale in sensul ca ar produce fie o imobilizare de sume banesti (pe care societatea comerciala nu o poate utiliza in scop economic) sau un deficit de disponibil banesc (pe care societatea trebuie sa il asigure prin creditari) necorelate cu situatia financiar-contabila si fiscala, respectiv soldul contului 4423 si 4424 (TVA de plata, respectiv TVA de recuperat);

2. nu exista posibilitati reale de corelare a taxei pe valoare adaugata de plata sau de recuperat rezultata din operatiunile comerciale si inregistrata in decontul de TVA si conditiile de efectuare a platilor catre furnizori (care includ TVA) si a incasarilor de la beneficiari (care includ si TVA) care sunt prevazute in contractele de achizitie/livrare de bunuri si/sau prestari de servicii.

Mai mult decat atat, nerespectarea conditiilor contractuale inscrise in contractele de livrari de bunuri/prestari de servicii pot afecta si mai mult derularea operatiunilor printr-un cont distinct de TVA si genereaza diferente semnificative fata de situatiile financiar-contabile si fiscale privind taxa pe valoare adaugata.

3. soldul contului taxei pe valoare adaugata de plata este evidentiat in contabilitatea societatii comerciale la sfarsitul fiecarei luni, iar obligatia declararii si platii intervin la data de 25 ale lunii urmatoare, potrivit Codului fiscal, iar in perioada cuprinsa in acest interval sunt efectuate plati si incasari semnificative aferente unor altor perioade fiscale, catre furnizori si de la beneficiari de bunuri/prestari de servicii care cuprind si taxa pe valoare adaugata.

Si in acest context s-ar putea produce fie o imobilizare de sume banesti, fie un deficit de disponibil banesc, cu impact semnificativ asupra bunului mers al societatii comerciale, deoarece  in perioada pana la data platii efective a             taxei pe valoare adaugata, au loc si alte operatiuni reprezentate de plati si incasari catre furnizori si respectiv beneficiari de bunuri/prestari de servicii care cuprind si taxa pe valoare adaugata.

In acest fel, au existat situatii in care la data scadenta a platii taxei pe valoare adaugata s-a creat un surplus de disponibil banesc, peste cel rezultat din calculul preliminat si disponibilizat. Acesta poate fi utilizat de firme pentru achitarea celorlalte obligatii bugetare rezultate din sistemul declarativ: impozit pe profit, impozit pe salarii, contributii la sistemul asigurarilor sociale si de sanatate, etc.

In acest sens si in spiritul eficientizarii fluxului banesc al societatilor comerciale, consideram oportuna crearea „contului de TVA” – sistem split VAT in conditiile in care sumele banesti ramase disponibile dupa plata taxei pe valoare adaugata la termenul scadent sa poata fi utilizate si pentru achitarea si celorlalte obligatii bugetare rezultate si inscrise in declaratiile fiscale: impozit pe profit, impozit pe salarii, contributii la sistemul asigurarilor sociale si de sanatate, etc.

Pe de alta parte, consideram oportuna crearea unui asemenea cont separat de TVA numit „split VAT” numai societatilor cu risc fiscal mare si care genereaza suspiciuni importante si concrete in a nu efectua platile de taxa pe valoare adaugata rezultate din declaratiile corespunzatoare intocmite lunar si a caror operatiuni comerciale pot fi identificate usor, fiind singulare si cu o cota ridicata de posibila evaziune fiscala – comert cu legume-fructe, comert cu deseuri metalice si nemetalice, lemn si produse lemnoase, etc, precum si a celor aflate in proceduri de insolventa.