05 aprilie 2013

In cursul zilei 5 aprilie a intrat in vigoare Legea 72/2013 privind masurile pentru combaterea intarzierii in executarea obligatiilor de plata a unor sume de bani rezultand din contracte incheiate intre profesionisti si intre acestia si autoritati (in continuare „Legea 72/2003”) care poate avea relevanta in contextul operatiunilor economico-financiare pe care societatea dvs. le desfasoara, noutatile introduse de aceasta vizand:

 

In materia contractelor incheiate intre profesionisti (orice persoana fizica sau juridica ce exploateaza o intreprindere cu scop lucrativ)

 

1. Termenul de plata a sumelor rezultand din contractele intre profesionisti nu poate depasi 60 de zile calendaristice, decat daca partile au stabilit contrariul, insa acesta din urma clauza nu trebuie sa fie abuziva
2. Daca partile nu au stabilit nivelul dobanzii pentru plata cu intarziere se va aplica dobanda legala penalizatoare care se stabileste la nivelul dobanzii de referinta a BNR plus 4 puncte procentuale
3. Termenele de la care incepe sa curga dobanda penalizatoare sunt modificate
4. Se introduce un termen maxim de verificare a produselor sau serviciilor care este de 30 de zile de la receptia/prestarea lor, de la care partile pot deroga cu conditia ca aceasta clauza sa nu fie abuziva
5. Partile nu pot conveni cu privire la data emiterii/primirii facturii. Orice clauza prin care se stipuleaza un termen de emitere/primire a facturii este lovita de nulitate absoluta

 

In materia contractelor incheiate intre profesionisti si autoritatile contractante

 

1. Termenul de plata poate fi extins la maxim 60 de zile calendaristice daca acesta este prevazut expres in contract
2. Dobanda legala penalizatoare se stabileste la nivelul dobanzii de referinta plus 8 puncte procentuale
3. Se introduce un termen maxim de verificare a produselor sau serviciilor care este de 30 de zile de zile de la receptia/prestarea lor, de la care nu se poate deroga decat daca sunt stabilite express in contract si in documentatia achizitiei atat termenul de receptie cat si motivele obiective, cu conditia ca aceasta clauza sa nu fie abuziva
4. Partile nu pot conveni cu privire la data emiterii/primirii facturii. Orice clauza prin care se stipuleaza un termen de emitere/primire a facturii este lovita de nulitate absoluta

 

Autoritatea contractanta a fost definita drept:
a) orice autoritate publica a statului roman, care actioneaza la nivel central, regional sau local;
b) orice organism de drept public, altul decat cel prevazut la lit. a), cu personalitate juridica, care a fost infiintat pentru a satisface nevoi de interes general, fara scop lucrativ (nota noastra: daca sunt indeplinite o serie de conditii)

 

Insa cea mai importanta modificare consta in introducerea notiunii de „Clauze abuzive” in contractele dintre profesionisti. Acest concept era pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, aplicabil doar in contractele din profesionisti si consumatori, fiind doar cu titlu de exceptie si prin analogie aplicat de catre instante si contractelor dintre societati comerciale.

 

Desi actul normativ enumera cu titlu exemplificativ drept clauze abuzive cele care :

 

a) exclud posibilitatea aplicarii de dobanzi penalizatoare sau stabilesc dobanzi penalizatoare inferioare dobanzii legale penalizatoare;
b) fixeaza o obligatie de punere in intarziere pentru a opera curgerea dobanzilor;
c) prevad un termen mai mare de la care creanta produce dobanzi decat cel prevazut de lege
d) fixeaza, in contractele dintre profesionisti si autoritati contractante, un termen de plata mai mare de 60 de zile;
e) elimina posibilitatea platii de daune-interese suplimentare;
f) stabilesc un termen pentru emiterea/primirea facturii.

 

Instantele vor avea dreptul de a analiza daca oricare dintre clauzele contractuale sunt abuzive, respectiv daca stabilesc in mod vadit inechitabil, in raport cu creditorul, termenul de plata, nivelul dobanzii pentru plata intarziata sau al daunelor-interese suplimentare.

 

Conform legii 72/2013, clauzele abuzive sunt lovite de nulitate absoluta.

 

Riscul cel mai mare il vor prezenta societatile care folosesc in activitatea lor un contract cadru, acestea prin natura lor fiind considerate de doctrina drept vatamatoare echilibrului contractual.

 

Pe cale de consecinta, recomandam acordarea unei atentii sporite incheierii contractelor pentru limitarea riscurilor aduse de act nou act normativ.

Post a comment

Your email address will not be published.